Ştii ce mă gîndeam eu într-o zi? Cît sunt de fericiţi oamenii, hai să le spun mai delicat, cu un IQ mai mic! Sincer, cînd îmi aduc aminte de unele persoane care trăiau prin apropierea mea, cum se bucurau de viaţă, cînd beau la marginea pădurii vin de 2 bani, că numai vin nu se poate numi, cum mai mîncau cîte un cîine vaganond prins şi fript la foc, şi încă mai aduceau argumente că e împotriva tuberculozei, sau găseau cîte o "domnişoară" pe care o aveau toţi pe rînd, cîte 10, sau chiar şi mai mulţi, şi cînt de gîndeşti că tot unul din ei la urmă se căsătoreşte cu ea, şi uite asta e, sunt fericiţi, şi simt că viaţa e frumoasă! Paradox!
12 February, 2010
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Lumea aceasta-i teatru de orgoliu si de ratacire,este plina de nefericiti care vorbesc despre fericire.
ReplyDelete