9 mai 2008 sau Orhei - Piatra - Orhei

De 9 mai in timp ce altii stateau acasa tolaniti pe pat, altii sarbatoreau Ziua Victoriei asupra fascismului sau Ziua Europei, eu am decis sa fac o plimbare prin satele din imediata vecinatatea a orasului meu natal - Orhei. Zis si facut! M-am inteles sa merg in calatorie cu vreo cateva persoane, din care pana la sfirsit a mers doar una, adica eu si cu RocKK :) Pe la orele 10:45 eram deja porniti in drumul micii noastre calatorii. Ruta era partial planificata cu cateva zile inainte, asa ca ne-am luat bere si mincare si dusi am fost. La inceput drumul ducea spre marginea riului Raut dupa care, calatoria noastra mica trebuia sa continue de-a lungul lui inspre satele Paharniceni si Piatra. Pe toata durata calatoriei m-am straduit sa fac ceva fotografii, dar din cauza ca nu am un aparat performant, calitatea lasa de dorit. Am ramas placut surprins si totodata rusinat de toata frumusetea naturii care s-a asteptat vizitata de mine pana acum, dar totodata ma bucur pentru ca este un inceput, planificandu-mi sa strabat macar catusi de putin localitatile plaiului Moldav. Un lucru care m-a bucurat a fost putinii oameni care i-am intilnit pe drum, fiind motivat sa ma relaxez o zi in sinul naturii fara a fi deranjat (oricum nu a fost chiar asa pentru ca mi-am luat telefonul mobil cu mine :)) Toata distanta am parcurs-o fara nici un transport, doar noi si picioarele noastre, care a 2-a zi ne cam dadeau de gol, demult nu am mers atit de mult pe jos, cred facusem minim vreo 15km, posibil chiar si 20, nu stiu precis, dar oricum am avut o placere enorma, pentru ca sunt sigur ca ceea ce am vazut mergand cu vreo 4-5km la ora nu aveam sa vad daca eram intr-un automobil, si in plus, locurile pe care le-am cutreerat nu puteau fi strabatute cu vreun autovehicul, in cel mai bun caz cu bicicleta. As fi vrut sa-mi planific sa-mi cumpar un aparat foto mai performant si poate sa fac ceva poze cu locuitorii satului, ca au casutele alea satesti ceva aparte, o enigma pe care trebuie sa o traiesti ca sa o intelegi, mai ales noi, tinerii din ziua de azi de la orase, care stam toata ziua in case pe la compurile noastre jucandune fara nici un rost sau stind trindaviti in fata televizorului nu putem intelege asta pe deplin. Sper totusi ca vara asta sa-mi aduc visul la realitate, sa-mi iau un aparat mai performant si planific sa merg prin alte sate, asa cum ar fi Curchi si Trebujeni, Peresecina si Donici, si nu in ultimul rind in faimoasa padure Codru. Din calatoria de 9 mai acasa ne intorsesem pe la orele 19:00, obositi pe plan fizic, dar fericiti si mindri de noi ca am facut o isprava mare! O isprava care ar trebui sa o faca fiecare din noi atita timp cat avem posibilitatea, cat suntem tineri si plini de energie! Succes!

PS: La urma va doresc vizionare placuta la unele dintre fotografiile facute de mine in acea zi!
PPS: Va promit ca la urmatoarea calatorie scriu un comentariu si plasez si niste poze pentru cei care nu au posibilitatea sa mearga in locurile in care merg eu! Va multumesc ca ati avut rabdarea si placerea sa cititi blogul meu! ;)